Primele mele zile in orasul cu 17.430.000 de locuitori

Beijing este un oras gigant.Cel putin de 5 ori mai mare decat Bucurestiul din ce am vazut eu cat am zburat 20 de minute deasupra lui.Imi si imiaginam cum o fi sa ai bunicii,din nefericire,in cealalta parte a orasului.Cand mergi in vizita e ca si cum ai pleca in excursie de o zi, asa cum faceam in clasa a 4-a,cu popas,pauza de dezmortit picioarele...
E un oras frumos si aerisit.De sus se vede ca o macheta bine organizata.Aceeasi problema ca peste tot in China n-ai nici o sansa sa te intelegi cu nimeni pe nicaieri.Am incercat si cu ghicitori,caut sare de 2 saptamani.Cand ii intreb daca vorbesc engleza incep sa rada,dau din maini aleatoriu si cheama pe cineva din spate(de fiecare data la fel);vine cineva-ul,zice „Halou” imi zic ok si ma gandesc ca poate,poate.Il intreb de sare;nimic.Ii spun ca nu e zahar e exact opusul adica sare.Ma intreaba:”Aaa,zahar?!”,zic nu,sare.”Aaa,nu stiu.”...de zahar stiu probabil din reclamele pentru cola.
Am scapat aici,in schimb,de oamneii care se uita insistent ,(in Xiamen-orasel mai mic in apropierea Shanghaiului” in primele zile s-au adunat in jurul meu la supermarket si se uitau ca la King Kong ,Yeti...),se uita si aici dar sunt mai discreti.
In China marea majoritate a oamenilor par sa fie saracuti si totusi e fantastic cat sunt de cinstiti.In magazinee de obicei un singur vanzator,nu sunt camere de luat vederi,te lasa sa intri cu plasa de cumparaturi din alta parte,nu te supravegheaza,pare ca nici nu-si pun problema ca ai putea lua ceva fara sa platesti.Mi-am uitat,de asemenea,telefonul de doua ori si mi l-au restituit bucurosi. :)

China

Woau! Imi pot accesa blogul si pot chiar sa si scriu; asta trebuie sa fie o minune.Probabil comunistii astia sunt ceva mei permisivi duminica :P.
Dupa cum se poate intelege inca din titlu sunt in tara capetelor negre si a ochilor alungiti atintiti aproape infiorator inspre tot ceea ce e diferit,in tara unde toti par a fi rude cu Jackie Chan,in tara in care am inteles ca mancarea poate sa miroasa foarte urat si sa arate de a dreptul...(am sa atasez niste poze convingatoare).
Mai am de stat 2 luni juma' si sper sa rezist:D.
In drum spre China,care by the way a durat 15 ore, am trecut prin Munchen,si am fost placut impresionata de ospitalitate de curatenie si discplina.Un aeroport cu pereti de scticla fara pic de praf,toalete imaculate,tonomate de ceai,cafea,cappuccino la tot pasul gratis ,ce sa vezi, nu se imbulzea nimeni.Imi venea sa fac poze ca la muzeu.
Iar cu asta m au cucerit definitiv:

Oamenii astia trebuie sa aiba umor.In caz ca vrei sa te rogi mai cu spor sa nu te nimeresti pe acelasi zbor cu vre-un arab care sa-si doreasca 70 de virgine.Prea mult.

Azi scriu!

Imi era dor.Nu stiu exact despre ce ,sunt un pic cam imprastiata.Am un program aleatoriu,nu stiu niciodata ce fac maine.Uneori e fain, plutesc in nestire,alte ori ma simt de parca alunec in gol si ma omoara nesiguranta.As vrea sa ma canalizez inspre ceva constructic si profitabil dar pentru moment nu pot decat sa arunc niste undite si sa astept.Ma pregatesc de 15 ani pentru momentul asta,nu am pretentii si totusi e destul de greu sa gasesc un job decent...:(

Restul,e poveste! :)

Home alone

Dupa aproape 1 an de zile sintagma asta incepe sa capete sens.Colega mea de camera a plecat acasa.Am gasit ochelarii pe care mi-i calcase si aratau ca un unghi de 90 de grade ,reparati,pe birou.Eu am zambit,ea era pe drum.Mai bine pentru ca nu suport despartirile...Si brusc am o camera prea mare parca.
Am sa-mi iau o planta.Poate suna ciudat dar eu am nevoie de viata in jurul meu.Sa o ud,sa o vad zi de zi cum evolueaza,sa-i vorbesc ,sa crestem impreuna.
A nu se intelege ca o inlocuiesc pe Alex cu floarea.Nici nu e posibil!Alex vorbeste extraordinar de mult :D.

Postez un clip al unui campion de scufundari: amazing!!!

In sprijinul bolnavilor sau din dorinta de a mai justifica niste cheltuieli?

Ieri dimineata,am trecut pe langa fantanile astea vioi colorate si mi s-a parut ceva inedit.Nu-i chiar culoarea mea preferata "rosu" iar cand te apropii apa din bazinul colector seamana cu o baie de cadavre sangerii (poate m-am uitat eu la prea multe filme horror) dar m-am gandit ca e ceva decat nimic,e altceva.

Pe la pranz au afisat langa si pancardele explicative "Ziua internationala a hemofiliei"...M-am intrebat de ce nu le da oamenilor in cauza banii necesari sa-si urmeze tratamentul care probabil ca in cazul oricarei boli in Romania este chinuitor de costisitor,si in schimb ne ingretoseaza pe noi la ideea ca sunt atatia oameni pentru care statul nostru nu face nimic si probabil daca ai patii si tu ceva similar intr-o zi,...esti mancat.

De parca nu e de ajuns ca sunt asa cum sunt,oamenii astia sunt pusi in situatia de a se umilii si vin la astfel de actiuni sa mai cerseasca cateva zile sa mai induplece pe cineva de parca diagnosticul constatator nu ar fi decisiv.

Pentru astfel de cazuri mi se pare normal ca oamneii fie sa fie ajutati cu cat de putin si nu folositi ca imagine in "Uite ce am facut noi pentru ei!" sau utilizati doar ca instrumente de justificare a banilor cheltuiti.As fi vrut sa fi fost invitati cei carora le permite sanatatea la un eveniment in care sa ne vorbeasca poate despre cum e sa razbesti zi de zi,unde sa poata sa fie incurajati si sustinuti.

Ei au ce sa ne invete iar noi ii putem sprijinii,in alte contexte.

One of the best video

http://www.youtube.com/watch?v=2_HXUhShhmY&feature=fvw

Deci,sunt premiata!

Premiul vine de la Balauru' si are si indicatii:

1. sa postezi premiul : i'acata-l
2. sa spui din partea cui este oferit : am zis mai sus
3. sa oferi premiul altor 12 prieteni : pfiu ce gasca de oameni

Rallu -pentru cand te intorci din vacanta
Andrei-ca si asa tu scrii numa' ce vrei,ia d'aici
Slayer-daca mai exista pe aici,ca sa fim chit
No'Mo-ca-s curioasa ce o sa raspunda
Mihai-ca as vrea sa-i rastalmacesc si eu putin vorbele :D
Cristi-asta pentru cand o sa te plictisesti in Germania

Si cam atat din oamenii pe care ii stiu pe blog.

So,imi place:

-cand gatesc si nu dau pe toti peretii...:D ,mda

-cafeau si as bea-o dimineata,la pranz si seara;imi place mirosul si ideea in sine de relax si taclale
-sa am cate ceva de facut constructiv
-sa-mi petrec timpul cu ei,se stiu,nu cred ca pot sa restrang totul la un cuvant
-iubesc natura,aerul de inceput de zi dimineata,norii pufosi si jucausi si zecile de culori de pe cer la apus
-muzica, in fiecare zi o descopar
-Minulescu
-sa o aud pe Ralu zambind ;)
-sa vreau si sa cred ca se poate
-sa ma uit la filme
-sa mai citesc pe aici ganduri
-sa ma plimb

Si poate suna prea mult,imi place cam tot ceea ce fac de dimineata pana seara :)

http://www.youtube.com/watch?v=hpLhr9RggcA